Bilanțul apei din sol pentru deciziile de irigare

Momentul irigării este una dintre cele mai importante decizii în producția culturilor. Aplicați apa prea târziu, iar cultura poate intra în stres înainte ca simptomele vizibile să apară. Aplicați prea mult sau prea devreme, iar apa, energia, nutrienții și forța de muncă pot fi irosite.

Un bilanț al apei din sol le oferă fermierilor și agronomilor o modalitate practică de a răspunde la două întrebări:

1. Când este necesară irigarea?
2. Câtă apă ar trebui aplicată?

În forma sa cea mai simplă, bilanțul apei din sol funcționează ca un cont de apă la nivel de câmp. Precipitațiile și irigarea adaugă apă în zona radiculară a culturii. Evapotranspirația, scurgerea de suprafață, drenajul și percolarea profundă elimină apa. Obiectivul este menținerea culturii într-un interval productiv de umiditate: nici prea uscată, nici saturată și fără risipă de apă sub zona activă a rădăcinilor.

Pentru Terra Oracle AI, bilanțul apei din sol nu este doar un calcul meteorologic. Devine mai valoros când este conectat la variabilitatea solului, semnale satelitare, prognoze meteorologice, teren, stadiul culturii și operațiuni în câmp. Aici un indice al bilanțului apei poate ajuta la transformarea datelor brute într-o decizie clară de irigare.

Ce este bilanțul apei din sol?

Bilanțul apei din sol este evidența apei care intră și iese din zona rădăcinilor culturii în timp.

Conceptul de bază este:

Apa din sol astăzi = apa din sol ieri + precipitații + irigare − consumul de apă al culturii − scurgere de suprafață − drenaj profund

În termeni agronomici, componentele principale sunt:

• Precipitații: aport natural de apă.
• Irigare: aport de apă aplicată.
• Evapotranspirația culturii: apă pierdută prin transpirația culturii și evaporarea din sol.
• Scurgere de suprafață: apa care părăsește suprafața câmpului în loc să intre în sol.
• Percolare profundă sau drenaj: apa care se deplasează sub zona activă a rădăcinilor.
• Stocarea în zona rădăcinilor: cantitatea de apă disponibilă pentru plante pe care solul o poate reține.
• Textura și structura solului: factori majori care afectează infiltrația, capacitatea de reținere a apei, drenajul și accesul culturii la apă.
• Stadiul culturii și adâncimea înrădăcinării: determină câtă apă poate accesa cultura și cât de sensibilă este la stres.

Un bilanț util al apei din sol nu este doar o ecuație teoretică. Este un strat de suport decizional care ajută la determinarea dacă terenul se află într-o zonă sigură de umiditate, se apropie de stres sau este deja sub pragul preferat.

De ce contează bilanțul apei din sol pentru programarea irigațiilor

Multe decizii de irigare sunt încă luate după calendar, obișnuință, aspectul vizual al culturii sau verificări meteorologice simple. Aceste metode pot funcționa în unele situații, dar adesea ratează starea reală a câmpului.

O cultură poate fi sub stres hidric înainte ca ofilirea vizibilă să apară. În același timp, un câmp poate părea uscat la suprafață, în timp ce zona rădăcinilor încă conține suficientă apă disponibilă pentru plante. Bilanțul apei din sol ajută la evitarea ambelor erori.

Pentru programarea irigațiilor, abordarea prin bilanțul apei ajută la răspunsul la întrebări precum:

• Precipitațiile recente au redus efectiv necesarul de irigare?
• Ploaia prognozată este suficientă pentru a amâna irigarea?
• Evapotranspirația ridicată crește cererea de apă a culturii?
• Zona rădăcinilor se apropie de pragul de epuizare admisibilă?
• Câtă apă este necesară pentru a reface zona efectivă a rădăcinilor fără suprairigare?
• Câmpul pierde apă rapid din cauza tipului de sol, pantei, înrădăcinării superficiale sau drenajului?

Acest lucru face ca bilanțul apei din sol să fie util pentru deciziile zilnice de irigare, planificarea sezonieră a apei, gestionarea secetei și comparația între câmpuri.

Principalele intrări din spatele unui indice al bilanțului apei

Un indice al bilanțului apei este un indicator agronomic simplificat care transformă mai multe variabile legate de apă într-un scor sau statut ușor de înțeles.

Calculul exact poate varia în funcție de cultură, regiune, sistem de irigare și platformă. În practică, un indice bun al bilanțului apei ar trebui să ia în considerare următoarele intrări.

1. Date meteorologice

Vremea este factorul care determină cererea zilnică de apă a culturii. Variabilele importante includ:

• Temperatura
• Radiația solară
• Viteza vântului
• Umiditatea
• Precipitațiile
• Precipitațiile prognozate
• Evapotranspirația de referință, numită adesea ETo

Evapotranspirația de referință estimează cererea atmosferică de apă de pe o suprafață de referință standardizată. Evapotranspirația culturii este apoi estimată folosind coeficienți de cultură care ajustează valoarea de referință la o cultură și un stadiu de creștere specifice.

2. Tipul culturii și stadiul de creștere

Culturi diferite folosesc apa în moduri diferite. O cultură tânără, cu acoperire limitată a coronamentului, are o cerere de apă diferită față de o cultură complet dezvoltată. Adâncimea înrădăcinării se schimbă, de asemenea, pe parcursul sezonului.

Un sistem solid de programare a irigațiilor trebuie să ajusteze bilanțul apei în funcție de:

• Tipul culturii
• Data semănatului
• Stadiul de creștere
• Dezvoltarea coronamentului
• Adâncimea efectivă a înrădăcinării
• Sensibilitatea culturii la stres hidric

De aceea, o prognoză meteorologică generică nu este suficientă. Aceeași condiție meteorologică poate însemna decizii de irigare diferite pentru grâu, porumb, legume, livezi, cartofi sau bumbac.

3. Capacitatea solului de reținere a apei

Solul controlează câtă apă poate fi stocată și pusă la dispoziția culturii. Solurile nisipoase rețin de obicei mai puțină apă disponibilă pentru plante și drenează mai rapid. Solurile argiloase și lutoase pot reține mai multă apă, dar trebuie luate în considerare și infiltrația și aerarea.

Proprietățile importante ale solului includ:

• Textura
• Materia organică
• Densitatea aparentă
• Compactarea
• Rata de infiltrație
• Capacitatea de câmp
• Punctul de ofilire permanentă
• Capacitatea de apă disponibilă
• Riscul de salinitate
• Comportamentul drenajului

Fără contextul solului, programarea irigațiilor poate deveni prea generală. Două câmpuri cu aceeași cultură și aceeași vreme pot necesita momente de irigare diferite, deoarece solurile lor stochează și eliberează apa diferit.

4. Evenimente de precipitații și irigare

Un model al bilanțului apei trebuie să țină cont de apa adăugată în câmp. Totuși, nu fiecare milimetru de precipitații sau irigare devine apă utilă pentru cultură.

O parte din apă poate fi pierdută prin:

• Scurgere de suprafață
• Evaporare de la suprafața solului
• Drenaj sub zona rădăcinilor
• Distribuție neuniformă a irigării
• Infiltrație slabă
• Ineficiență a aplicării

De aceea, programarea irigațiilor nu ar trebui să întrebe doar câtă apă a fost aplicată. Ar trebui să întrebe câtă apă a devenit efectivă în zona rădăcinilor culturii.

5. Indici satelitari și de vegetație

Imaginile satelitare pot ajuta la detectarea dezvoltării culturii, variației coronamentului și posibilelor tipare de stres. NDVI și alți indici de vegetație sunt utili deoarece oferă context spațial pe întregul câmp.

Totuși, NDVI singur nu dovedește stresul hidric. Valorile scăzute ale indicelui de vegetație pot fi cauzate de mulți factori, inclusiv variabilitatea solului, deficitul de nutrienți, bolile, compactarea, salinitatea, răsărirea slabă sau operațiunile anterioare în câmp.

Cea mai bună utilizare a datelor satelitare nu este ca declanșator independent al irigării, ci ca strat suplimentar care ajută la explicarea zonelor în care bilanțul apei poate afecta performanța culturii.

6. Terenul și variabilitatea câmpului

Apa nu se comportă uniform pe un câmp. Altitudinea, panta, tiparele de drenaj, depresiunile și zonele compactate pot influența toate disponibilitatea apei.

O zonă joasă poate rămâne umedă mai mult timp după ploaie. O pantă sau o coamă nisipoasă se poate usca mai repede. O zonă compactată poate limita infiltrația chiar și atunci când se aplică apă. De aceea, interpretarea la nivel sub-parcelar este importantă pentru deciziile de irigare.

7. Măsurători ale umidității solului

Senzorii de umiditate a solului pot furniza informații directe din zona rădăcinilor. Sunt deosebit de valoroși când sunt calibrați corect și amplasați în locații reprezentative.

Totuși, un senzor măsoară o singură locație sau o zonă limitată. În câmpurile variabile, amplasarea senzorilor contează. Un model al bilanțului apei poate ajuta la interpretarea dacă o citire a senzorului reprezintă întregul câmp, o zonă de management sau doar o anumită condiție a solului.

Cea mai solidă abordare nu este adesea „model sau senzor”. Este model plus validare cu senzori, conectate cu hărți ale solului, imagini satelitare și vreme.

Bilanțul apei din sol vs umiditatea solului: care este diferența?

Umiditatea solului este o măsurare sau estimare a cantității de apă aflate în prezent în sol.

Bilanțul apei din sol este un calcul dinamic al modului în care nivelul apei se schimbă în timp.

În termeni simpli:

• Umiditatea solului îți spune starea curentă.
• Bilanțul apei din sol îți spune cum a ajuns starea acolo și încotro este probabil să evolueze.
• Programarea irigațiilor le folosește pe ambele pentru a decide când și cât să se irige.

De exemplu, un senzor de umiditate a solului poate arăta că un câmp se află încă în intervalul acceptabil astăzi. Dar dacă prognoza indică evapotranspirație ridicată pentru următoarele trei zile și lipsa precipitațiilor, bilanțul apei poate arăta că irigarea va fi necesară în curând.

Această capacitate orientată spre viitor este unul dintre principalele avantaje ale bilanțului apei pentru deciziile de irigare.

Cum susține bilanțul apei din sol momentul irigării

O decizie practică de irigare depinde în mod normal de un prag.

Câmpul nu are nevoie de irigare de fiecare dată când se consumă apă. Are nevoie de irigare când epuizarea din zona rădăcinilor se apropie de un nivel care poate reduce performanța culturii sau poate crea un risc inacceptabil.

Acest prag este adesea descris ca epuizare admisibilă de management. Reprezintă cantitatea de apă disponibilă pentru plante care poate fi utilizată înainte ca irigarea să fie aplicată.

Logica este:

1. Estimează apa totală disponibilă pentru plante în zona rădăcinilor.
2. Definește pragul de epuizare admisibilă pentru cultură și stadiu.
3. Urmărește pierderile zilnice de apă prin evapotranspirație.
4. Adaugă precipitațiile și irigarea efective.
5. Declanșează irigarea când câmpul se apropie de prag.
6. Aplică suficientă apă pentru a reface zona efectivă a rădăcinilor fără a provoca pierderi prin drenaj.

Această abordare îmbunătățește momentul irigării deoarece conectează cererea culturii, capacitatea solului și condițiile meteorologice într-un singur cadru decizional.

Exemplu practic: transformarea bilanțului apei într-o decizie

Imaginează-ți un câmp cu o cultură care are o zonă activă a rădăcinilor capabilă să stocheze 100 mm de apă disponibilă pentru plante. Fermierul decide că irigarea ar trebui declanșată când s-au epuizat 50 mm.

La începutul săptămânii, solul este aproape de capacitatea de câmp.

În următoarele patru zile:

• Cultura folosește 6 mm pe zi prin evapotranspirație.
• Nu apar precipitații efective.
• Deficitul de apă din sol crește cu 24 mm.

Câmpul nu a ajuns încă la pragul de irigare. Dar prognoza indică condiții calde și vântoase și încă 7 mm pe zi de cerere de apă a culturii pentru următoarele patru zile.

Fără irigare, deficitul ar putea ajunge la aproximativ 52 mm până la sfârșitul perioadei. Aceasta înseamnă că terenul poate depăși pragul de epuizare admisibilă înainte de următoarea fereastră practică de irigare.

Decizia poate fi:

• Irigă înainte de perioada cu cerere ridicată.
• Aplică doar suficientă apă pentru a reface zona rădăcinilor gestionată.
• Amână dacă sunt așteptate precipitații fiabile.
• Prioritizează mai întâi o cultură mai sensibilă sau o zonă de sol care se usucă mai repede.

Aceasta este valoarea bilanțului apei. Ajută la transformarea vremii, solului, culturii și momentului într-o recomandare practică.

De ce un indice al bilanțului apei este mai ușor de utilizat

Fermierii și agronomii nu au întotdeauna nevoie să vadă fiecare calcul. Au nevoie de un statut clar și explicabil.

Un indice al bilanțului apei poate traduce date complexe într-un semnal simplu, de exemplu:

• Verde: starea umidității este în intervalul preferat.
• Galben: câmpul se apropie de pragul de irigare.
• Roșu: irigarea ar trebui luată în considerare urgent sau câmpul poate fi deja sub stres hidric.

Punctul important este că indicele ar trebui să fie explicabil. Un fermier ar trebui să poată întreba:

• De ce este acest câmp galben?
• Factorul limitativ este evapotranspirația ridicată, precipitațiile reduse, solul superficial, stadiul culturii sau căldura prognozată?
• Câte zile au mai rămas până când este atins pragul de irigare?
• Câtă apă este necesară?
• Recomandarea diferă între zone?

Un indice fără explicație poate deveni o altă cutie neagră. Un indice explicabil al bilanțului apei devine un instrument decizional.

Greșeli frecvente în programarea irigațiilor

Greșeala 1: Irigarea doar după calendar

Irigarea bazată pe calendar ignoră schimbările de vreme, stadiul culturii, precipitații și stocarea apei în sol. Poate aplica prea multă apă în perioade răcoroase sau umede și prea puțină apă în perioade calde și vântoase.

Greșeala 2: Privirea doar la uscăciunea suprafeței

Suprafața solului se poate usca rapid, dar zona activă a rădăcinilor poate conține încă apă disponibilă. Irigarea doar pentru că suprafața pare uscată poate risipi apă.

Greșeala 3: Ignorarea variabilității solului

Un câmp poate conține mai multe condiții de sol. O decizie uniformă de irigare poate suprauda unele zone, în timp ce udă insuficient altele.

Greșeala 4: Utilizarea NDVI ca indicator direct al stresului hidric

NDVI poate arăta variabilitatea culturii, dar nu explică singur cauza. Stresul hidric, deficitul de nutrienți, bolile, compactarea, salinitatea și problemele de răsărire a culturii pot crea tipare vizuale similare.

Greșeala 5: Tratarea precipitațiilor ca fiind complet efective

Nu toate precipitațiile intră și rămân în zona rădăcinilor. Intensitatea, panta, acoperirea solului, infiltrația, compactarea și starea curentă de umiditate afectează câtă ploaie devine apă utilă pentru cultură.

Greșeala 6: Ignorarea prognozei

Deciziile de irigare privesc înainte. Un câmp poate fi acceptabil astăzi, dar poate depăși pragul de stres în două sau trei zile dacă evapotranspirația este ridicată și nu se așteaptă ploaie.

Cum folosește Terra Oracle AI bilanțul apei în luarea deciziilor agronomice

Terra Oracle AI conectează bilanțul apei cu o inteligență a câmpului mai largă.

În loc să trateze irigarea ca pe un calcul meteorologic independent, platforma poate interpreta starea apei împreună cu:

• Inteligența solului
• Imagistica satelitară și indicii de vegetație
• Istoricul meteorologic și prognoza
• Terenul și variabilitatea câmpului
• Stadiul culturii
• Operațiunile în câmp
• Riscurile agronomice
• Contextul economic

Rezultatul este o decizie de irigare mai completă.

De exemplu, dacă un câmp prezintă NDVI scăzut într-o anumită zonă, AI Advisor poate ajuta la evaluarea dacă tiparul este probabil legat de limitarea apei, starea nutrienților, variabilitatea solului, compactare, teren sau un alt factor agronomic.

Acest lucru este deosebit de important deoarece deciziile de irigare se iau rareori izolat. Disponibilitatea apei afectează absorbția nutrienților, momentul protecției culturilor, accesul utilajelor, activitatea rădăcinilor și potențialul de producție.

Terra Oracle AI Advisor ajută la transformarea acestor date conectate în recomandări specifice câmpului și explicabile. În loc să afișeze doar un număr, poate explica motivul din spatele recomandării și poate ajuta utilizatorul să înțeleagă următoarea cea mai bună acțiune.

Află mai multe: Terra Oracle AI Advisor

Cum se conectează bilanțul apei din sol cu deciziile privind nutrienții

Gestionarea apei și gestionarea nutrienților sunt strâns conectate.

Prea puțină apă poate limita absorbția nutrienților chiar și atunci când nivelurile de nutrienți din sol sunt adecvate. Prea multă apă poate crește riscul de levigare, reduce aerarea și crea o utilizare ineficientă a îngrășămintelor. În sistemele fertigate, momentul irigării afectează direct livrarea nutrienților.

Un strat al bilanțului apei din sol poate ajuta la răspunsul la întrebări precum:

• Absorbția nutrienților este limitată de condițiile uscate din zona rădăcinilor?
• Există risc de levigare a nitraților după irigare abundentă sau precipitații puternice?
• Fertirigarea ar trebui amânată deoarece se așteaptă ploaie?
• Zonele cu performanță scăzută sunt cauzate de apă, nutrienți sau ambele?
• Momentul irigării ar trebui ajustat înainte de o aplicare de îngrășăminte?

Aici bilanțul apei din sol devine parte a unui sistem mai amplu de raționament agronomic, nu doar un calculator de irigare.

Când este cel mai valoros bilanțul apei din sol

Bilanțul apei din sol este util în aproape orice sistem irigat, dar este deosebit de valoros când:

• Apa este limitată sau scumpă.
• Costurile energiei sunt ridicate.
• Vremea este instabilă.
• Câmpurile au tipuri de sol variabile.
• Capacitatea de irigare este limitată.
• Culturile sunt sensibile la stres în stadii de creștere specifice.
• Se utilizează fertirigarea.
• Evenimentele de precipitații sunt neregulate.
• Fermierul gestionează multe câmpuri și are nevoie de prioritizare.
• Obiectivul nu este doar producția, ci marja, eficiența apei și disciplina operațională.

În aceste situații, un indice al bilanțului apei poate ajuta la prioritizarea câmpului care ar trebui irigat primul, a irigării care poate fi amânată și a zonelor unde poate fi necesară o inspecție suplimentară în câmp.

Ce definește un sistem bun de bilanț al apei din sol?

Un sistem bun de bilanț al apei ar trebui să fie:

Specific câmpului

Ar trebui să țină cont de condițiile de sol, cultură, vreme și management ale câmpului.

Dinamic

Ar trebui să se actualizeze pe măsură ce vremea, precipitațiile, irigarea, stadiul culturii și condițiile solului se schimbă.

Explicabil

Ar trebui să arate de ce s-a schimbat recomandarea de irigare.

Orientat spre viitor

Ar trebui să folosească vremea prognozată și cererea așteptată de apă a culturii, nu doar datele trecute.

Conștient spațial

Ar trebui să recunoască faptul că terenurile nu sunt uniforme.

Acționabil

Ar trebui să susțină o decizie clară: irigare, amânare, inspecție, ajustarea cantității sau prioritizarea unui alt câmp.

Bilanțul apei din sol și viitorul programării irigațiilor cu AI

Viitorul programării irigațiilor nu este o singură sursă de date. Este integrarea multor semnale într-un sistem practic de decizie.

Datele meteorologice estimează cererea atmosferică. Datele despre sol explică stocarea și accesul. Imaginile satelitare arată răspunsul culturii și variabilitatea spațială. Senzorii validează condițiile din zona rădăcinilor. Datele operaționale indică ce s-a făcut efectiv. Raționamentul AI conectează aceste semnale și explică ce înseamnă.

Aceasta este trecerea de la monitorizare la inteligență decizională.

Pentru fermieri, beneficiul este simplu: decizii de irigare mai bune, cu mai puține presupuneri.

Pentru agronomi, beneficiul este o interpretare mai solidă: nu doar unde cultura este stresată, ci de ce.

Pentru ferme mari și furnizori de servicii, beneficiul este prioritizarea: care câmpuri au nevoie de atenție primele, care decizii sunt urgente și care acțiuni pot aștepta în siguranță.

Întrebări frecvente

Ce este bilanțul apei din sol?

Bilanțul apei din sol este calculul apei care intră și iese din zona rădăcinilor culturii. Ia în considerare precipitațiile, irigarea, evapotranspirația, scurgerea de suprafață, drenajul și stocarea apei în sol pentru a estima dacă cultura are suficientă apă disponibilă.

Ce este un indice al bilanțului apei?

Un indice al bilanțului apei este un indicator simplificat care transformă datele privind bilanțul apei din sol într-un statut sau scor ușor de înțeles. Ajută la arătarea dacă terenul se află în intervalul preferat de umiditate, se apropie de stres sau necesită atenție pentru irigare.

Cum ajută bilanțul apei din sol la programarea irigațiilor?

Bilanțul apei din sol ajută la determinarea momentului în care irigarea este necesară și a cantității de apă care ar trebui aplicată. Urmărește consumul de apă al culturii, precipitațiile, irigarea și epuizarea din zona rădăcinilor, astfel încât irigarea să poată fi programată înainte ca planta să intre într-un stres hidric dăunător.

Este bilanțul apei din sol mai bun decât senzorii de umiditate a solului?

Sunt complementare. Senzorii de umiditate a solului furnizează măsurători directe din locații specifice. Bilanțul apei din sol oferă un calcul dinamic la nivel de câmp și poate prognoza starea viitoare a apei folosind vremea și cererea culturii.

Poate NDVI satelitar să arate stresul hidric?

NDVI poate arăta variabilitatea culturii, dar nu dovedește singur stresul hidric. NDVI scăzut poate rezulta și din deficit de nutrienți, boli, compactare, salinitate, răsărire slabă sau variabilitatea solului. NDVI este cel mai util când este combinat cu solul, vremea, terenul și istoricul câmpului.

Ce date sunt necesare pentru programarea irigațiilor?

Datele utile pentru programarea irigațiilor includ tipul culturii, stadiul de creștere, adâncimea înrădăcinării, vremea, precipitațiile, evapotranspirația, capacitatea solului de reținere a apei, evenimentele de irigare, umiditatea solului, imaginile satelitare și variabilitatea câmpului.

De ce ar trebui ca deciziile de irigare să folosească prognozele meteorologice?

Prognozele ajută la anticiparea dacă terenul va depăși un prag de stres în zilele următoare. Un câmp poate fi în siguranță astăzi, dar poate necesita irigare în curând dacă se așteaptă evapotranspirație ridicată și lipsa precipitațiilor.

Concluzie

Bilanțul apei din sol transformă vremea, solul, stadiul culturii și lucrările din câmp într-o decizie practică de irigare: când să irigați, cât să aplicați și ce parcele să prioritizați.

Cele mai solide sisteme sunt explicabile și specifice fiecărei parcele. Acestea conectează cererea atmosferică cu stocarea în zona rădăcinilor, folosesc prognoze și interpretează variabilitatea spațială, în loc să trateze întreaga parcelă ca fiind uniformă.

Aflați mai multe:

• AI Advisor
• AI Soil Scanner
• Indicele de pulverizabilitate, explicat
• Software și platformă pentru agricultura de precizie

Referințe

• Allen, R.G., Pereira, L.S., Raes, D., & Smith, M. (1998). Evapotranspirația culturilor: ghiduri pentru calcularea cerințelor de apă ale culturilor . Documentul FAO privind irigațiile și drenajul 56. Roma: FAO.
• Pereira, L.S., Paredes, P., & Jovanovic, N. (2020). Modele ale bilanțului apei din sol pentru determinarea apei necesare culturilor și a cerințelor de irigare și pentru programarea irigațiilor, cu accent pe metoda FAO56 și abordarea duală Kc . Agricultural Water Management, 241, 106357.
• Extensia Universității din Minnesota. Programarea irigațiilor bazată pe evapotranspirație sau metoda bilanțului apei .
• Extensia Universității de Stat din Colorado. Programarea irigațiilor: abordarea pe baza bilanțului apei .
• Extensia Universității de Stat din Oregon. Programarea apei pentru irigații (EM 9717).
• Ferreira, M.I. (2017). Coeficienți de stres pentru bilanțul apei din sol, combinați cu indicatori ai stresului hidric, pentru programarea irigațiilor la culturile lemnoase . Horticulturae, 3(2), 38.
• Kharrou, M.H., et al. (2021). Evaluarea utilizării apei pentru irigații prin bilanțul apei din sol bazat pe teledetecție la nivelul unei amenajări de irigații într-o regiune semi-aridă din Maroc . Remote Sensing, 13(6), 1133.